Dragoste de Vara

Nu exista anotimp care sa ne aminteasca atat de brutal de efemeritatea existentei decat vara. Pentru ca vara e facuta sa fie traita brusc, in forta, cu sufletul si nu cu mintea. Ea trebuie simtita si nu gandita.
Vara creeaza intotdeauna conditiile optime pentru o descarcare statica a spiritului, pentro o minimizare a constientei si o maximizare a instinctelor. Caldura excesiva moleseste simturile, soarele adoarme pana si mintile cele mai lucide.
Vara, cu totii ne simtim mai usori. Descarcati de griji, de probleme, dramele noastre isi pierd din importanta, topite de canicula. Suntem mai liberi, nu ne mai simtim sufocati de presiunea unui colectiv impus, cu care nu vrem sa avem de-a face, putem sa ne alegem prietenii cu care ne vedem, putem sa fim singuri oricat de mult vrem sau avem nevoie.
Pentru ca vara trece. Se pierde in amintire atat de repede, incat, in absenta ei, nu putem sa ne-o imaginam, ne intrebam daca a existat cu adevarat sau a fost doar un vis.
De ce iubim vara? Pentru toate motivele de mai sus si pentru inca multe altele. Pentru vacanta, pentru plaja, pentru mare, pentru diminetile superbe si serile care nu se mai termina, pentru iubirile de-o vara, pentru ploile de vara, pentru vara in sine.