Orice oras are o viata proprie. O viata a lui, independenta de vietile mici ale locuitorilor sai. Creat de ei, orasul ajunge sa ii domine, sa ii influenteze, sa ii subjuge.
Orasul meu, oricat de mic, sec, insignifiant ar parea, nu se abate de la regula. Fiecare straduta respira viata, fara a avea nevoie de oameni sa o insufleteasca.
Incep azi un mini-proiect personal, un proiect fotografic prin care incerc sa redau viata orasului meu. Nu sunt fotograf profesionist, nici macar semiprofesionist, camera nu e nici ea mai mult decat un aparat pentru turisti si fotografi de ocazie, dar, daca din 100 de poze, macar una reuseste sa spuna ceva, sa redea acea viata abia perceptibila a strazilor, atunci voi considera proiectul un succes.
Dar cred ca m-am intins prea mult cu vorba. Sa lasam orasul sa vorbeasca:
3 comments:
unde e făcută a doua poză?
In curtea unei case pe o straduta de langa spital...
am fost si eu aici, stiu unele din locurile astea :D
Post a Comment